Sunday, 16 September 2012

În stare de orice...pentru un taximetrist glumet

Ajung in Gaga.

Venită direct de la o nuntă mă tolănesc pe canapea cu prietenea mea şi începem să povestim în timp ce lumea se aduna la masă şi paharele începeau să se umple cu băuturi.
Muzica începe mai tare, lumina scade şi băieţii ne ridică de pe canapea să dansăm.

Încerc şi încerc, dau din umeri, tropăi, ridic minile în aer, mai sorb din pahar...degeaba! Nu mă simţeam bine deloc.
Fusta de pe mine era prea elegantă şi diafană ca să mă pot mişca în voie. Şi cum n-am fost niciodată genul care să se bâţâie de pe un picior pe altul ca să nu i se strice coafura, mi-am băgat picioarele şi am plecat acasă să mă schimb.
Ies din club împreună cu Teo şi mă duc la primul taximetrist, la geam: vrei să faci 20 lei repede?
El: da!
Eu: Atunci hai, mă duci până acasă să mă schimb şi dup-aia ne întoarcem aici.

Ne urcăm şi începem să vorbim, puşi pe glume şi mişto-uri:
şoferul ne relata discuţii dintre piţipoance în taxi, toate temându-se, invariabil, că sunt bătute de vreun malac dacă află că au ieşit cu nu ştiu ce alt gigel, Teo povestea cum văzuse o pipiţă din club că sărea pe prietenul ei şi-l lingea pe faţă dacă respectivul vorbea cu alta iar eu le povesteam  cum dimineaţă alergasem desculţă în curtea Oficiului Stării Civile că nu puteam să fug cu tocurile în picioare şi întîrziasem juma de oră la cununie...

Ajung la mine, mă schimb în blugi largi şi ne întoarcem în club.
Văzând că are cu cine glumi, taximetristul ne dă numărul lui să îl sunăm când vrem să plecăm din club. .
Teo notează şi ne întoarcem la zbânţuială.

Pe la 5 ieşim din club împleticindu-ne şi dăm să-l sunăm pe taximetrist, mai ales că Teo văzuse nişte scene penale în club şi le notase în telefon să le povestim băiatului.
Problema era că niciuna din noi nu-şi amintea cum îl chema. Ea reţinuse ''Cristi'', eu reţinusem ''Adrian''.
Aşa că luăm toată agenda la puricat să vedem care Cristi sau Adrian sau Dani sau Mihai sau Nelu avea notat TAXI după prenume...
Nu găsim nimic.
Mă duc la geamul unui taximetrist şi îl întreb: ''Ai cumva un coleg Adrian?''
Omul se uită lung la mine şi zice că nu.
Atunci plusez: ''...atunci Cristi?'' şi bag un zâmbet.
El: ''Cristi...da....poate, dar nu ştiu că avem mulţi colegi noi. Dar ce indicativ avea?''
Eu: ''Habar n-am. Ştiu doar că avea nasul mare şi era haios foc! Am fost cu el mai devreme în Dorobanţi şi ne-am întors şi am fi vrut să ne ia tot el acum, dar nu mai ştim cum l-am trecut în telefon...''
El: ''Sunaţi la dispecerat, poate vă ajută de acolo''

Zis şi făcut. Sun la dispecerat şi încep:
''Bună dimineaţa...ăăăăm...am o rugăminte la dvs şi ştiu că va suna ciudat. Sunt la Le Gaga şi mai devreme am fost cu un coleg de-al dvs în zona Dorobanţi şi înapoi şi nu mai ştiu cum îl chema, nu ştiu indicativul, nu ştiu nimic, dar domnul a fost aşa de drăguţ şi de haios că am vrea să mergem din nou tot cu dânsul... Puteţi să ne ajutaţi?''
Pauză.
Auzeam în receptor cum dispecera îşi înghite râsul la telefon, îşi face curaj şi dă prin staţie:
''Cine a dus două domnişoare frumoase şi drăguţe de la Le Gaga în Dorobanţi şi înapoi în jur de ora 1?
Repet: ce coleg simpatic a dus două domnişoare drăguţe în Dorobanţi de la Le Gaga şi înapoi?''
După căteva clipe de linişte se aude prin staţie un răspuns răguşit: ''Hai colega, fii serioasă...''
Dispecera revine la mine: ''Îmi pare rău, n-am putut să vă ajut.''

Iau telefonul din mâna lui Teo şi mă apuc să caut încă odată în agendă.
Găsim!
Gabi! Gabi îl chema!
Teo îl sună:
''Alo! Bună, suntem noi fetele alea două din Gaga pe care le-ai dus în Dorobanţi...da, da, exact. Da, tot aici! Poţi să vii să ne iei? În cinşpe minute. E bine, hai, hai vino încoace. Stai! Vezi că te-am dat prin staţie, am sunat la dispecerat să te căutăm! Nu, nu stai liniştit, e ok, a fost drăguţă tipa, hai vino încoace şi-ţi povestim. Sună când ajungi! Suni, da? Bine, hai!''

Şi stăm.
Timp în care un individ cu ochi albaştri care se dădea nigerian îmi spune să ne vedem mîine seară la Tres pe Decebal.
I-am spus că nu vin, el mi-a spus că mă aşteaptă.

Pe alee apare un taxi de la compania la care sunasem, Teo mă trage de mână şi ne urcăm în spate în maşină, strigând în acelaşi timp extaziate la şofer:
''Tu eşti?''
El: ''Eu sunt!''
Deodată îi sună telefonul lui Teo.
Ea: ''Păi şi atunci de ce mă suni?''
El: ''Nu te sun eu, domnişoară!''
În secunda aia deschid portiera şi sar din taxi. Teo după mine.

Urcăm pe jos la barieră, râzând şi împleticindu-ne una de alta unde taximetrisul NOSTRU de aştepta zâmbind. Ne urcăm amândouă în maşină în hohote de râs şi îl molipsim şi pe el, care abia mai reuşea să ţină volanul drept.
Undeva pe la Kaufland ne potolim şi îi povestim cum i-am întrebat colegii şi ce a dat dispecera prin staţie ca să-l găsim, cum am încurcat maşina şi am zbughit-o fără explicaţii din taxiul greşit ca să ajungem la el. Teo scoate telefonul şi îl face atent ca să îi povestească ce îşi notase pentru el.
Ajung acasă şi cobor.

De nu ne-o ştii tot Tessu' acum, io mă fac popă...