Thursday, 5 July 2012

Cf, bn, U?

Penibilul limbajului ''messenger'' nu e ceva nou.

Insă odată trecută vârsta de 20 de ani (o să plusez şi zic chiar 23-24)... cum să spun, mi-e greu să cred că te ia oboseala degetoasă.

Să zicem că înţeleg lenea de mişcare, că nu-ţi mişti fundul decât până la maşină în faţa scării, ca mai apoi să conduci pâna la shaorma; să zicem că înţeleg lenea să citeşti o carte de la cap la coadă (să-ţi mai obişnuieşti ochii cu forma cuvintelor complete) dar... mesaje de tip ''Cf'' (''Cf'' şi atât. Fără semnul întrebării, fără punct, fără nimic) trimise de pe un telefon cu tastatura qwerty, şi cu un touch screen pe de asupra unde mangai duios un geam (că doar nu vorbim de telefoanele alea cu butoane care fac click, click, click cand le apeşi şi se aude ţac, ţac, ţac când scrii un mesaj în viteză...alea sunt demult apuse, probabil că eu am rămas singura care mai are aşa ceva şi scrie cuvinte întregi, în fraze cu virgule şi punct)...ei bine asta depăşeşte un pic puterea mea de înţelegere.

N-am dat atenţie fenomenului până acum, pentru că am pierdut contactul cu liceenii, iar pe vremea când aveam eu 16-17 ani era cool să scrii normal.
Însă am observat, cu surprindere, că sunt chiar apostrofată că nu răspund la mesaje tip ''Cf'' (da, acelaşi ''Cf'' şi atât. Fără semn de punctuaţie).

Doar atât am de zis: atâta timp cât o persoană economiseşte câteva fracţiuni de secundă mâncând ''e-ul'', spaţiul, ''a-ul'', ''c-ul'', ''i-ul''şi semnul întrebării într-un text de sms sau comentariu pe o reţea de socializare, şi eu voi economisi acelaşi timp. Ţi-am dat un ctrl+alt+delete mental.

Hai nu fii sup k t obo degeaba, uby!!!!11 :)))))

No comments: